The impact of the COVID-19 pandemic on the ECI implementation and future topics

Addressing the recent COVID-19 pandemic, the European Union has found its self in an unfamiliar form of crisis management. The actions that were executed by the EU member states lacked supervision and coordination; therefore, did not assure all commitments of the member states were well respected. We must construct consistent and binding procedures for all member states of the European Union, in case of such. It is essential to institute a common platform in order to avoid violations of human rights, notably focusing on cybersecurity and the right to privacy. This must be undergone with the aim to assure the security, personal data protection, and values the European Union stands for since its creation. It is fundamental to create a legislative tool that member states can refer to when assuring its citizen's rights and in case of breach will be penalized. In this context, we are addressing states that have declared an emergency situation defined by the Art. 5 of the Constitutional Act no. 227/2002 Coll; where the circumstances under which the state of emergency was declared were clearly unjustified, i.e. Slovakia. States are therefore acquiring exceptional rights over their population; that is to say, monitoring of its citizens residing within a given territory through telecommunications and private companies. As we do not have to further develop, this raises many questions concerning human rights in regard to European citizens. The measures must concern both private and professional activity, which is currently highly concentrated within the cyberspace. This concerns programs such as Zoom that are rapidly rising in popularity; even though, security professionals warn the lack of default settings as not safe. That is to state one example of many. Emphasizing the necessity to act, the European Union must be prepared to assure the security of its citizens while respecting human rights in case of the second wave of COVID-19 or any other possible pandemic.   

In theory the ECI would seem to be a wonderful way to encourage citizen participation, in that it enables a group of citizens to ask the European Commission to prepare a legislative proposal on a specific issue of interest to them. However, even before the COVID-19 pandemic, it received a lot of criticism.

Firstly, citizens have to invest a lot of time and effort in their projects, and there is very little prospect of a successful outcome. The figures show that although quite a lot of projects are accepted for registration, very few go on to have a legislative follow up by the European Commission. There is also a lack of transparency at the initial stage because the examination of the project takes place behind closed doors. Even when the project is successful and obtains one million signatures, the Commission is not obliged to take legislative action; in fact, there is no particular pressure on it produce legislation. The whole process is very slow and cumbersome and can take up to two years because of the various stages involved (the collection of signatures takes a year).

One improvement would be to simplify the collection of signatures so that it is quicker and less complicated to set up. Another measure, which has been proposed by Carnegie Europe, in order to put more pressure on the Commission to take action, would be hold hearings and debates in the national parliaments and the European Parliament at a much earlier stage in the procedure. This would also promote the ECI and publicise the very interesting projects that had been put forward but that the public was completely unaware of. Furthermore, given that coronavirus pandemic has impacted all sectors and made it more difficult to coordinate the preparation of a project, a special more flexible procedure should be put in place in crisis situations.

Under Article 1 of Regulation (EU) 2019/788 of the European Parliament and of the Council of 17 April 2019, on the European citizens' initiative, EU citizens are empowered to petition the European Commission to submit a legislative proposal on any EU-related matter, which they feel needs addressing. In order for an initiative to be admitted by the Commission, ECI organizers must obtain at minimum one million signatures (Article 3(1)(a) of Regulation (EU) 2019/788). 

With the current COVID-19 pandemic, however, it has become increasingly difficult (if not impossible) for ECI organizers to carry out their campaigns and obtain signatures on paper (Council of the EU, 2020). 

In an effort to remedy the situation, the European Commission has submitted a proposal in which it proposes, among other things, to extend the collection period by 6 months (ibid, 2020). 

In addition to the Commission's proposal, I would suggest that campaigning be carried out online. Concretely, ECI organizers could use social media platforms (such as Facebook, Instagram, Twitter, Youtube, etc.) along with video-conferences to promote their initiatives and discuss ideas. I would also suggest that the collection of signatures be conducted electronically (at least until the situation reverts back to "normal").

While this will in no way replace campaigning in person, it is the best viable option available in that it preserves citizens' right to freedom of expression.

That being said, the EU will have to remain vigilant. While digitalisation may have its perks (its rapid and efficient), it can also pose some issues such as misinformation, hacking, identity theft, etc., which could violate fundamental rights as enshrined in the European Declaration of Human Rights (1950).

ICE este o metodă excelentă pentru ca cetățenii europeni să își exprime preocupările și să discute subiecte cruciale care le sunt importante; în teorie, aceasta îi unește pe oameni pentru a ridica un anumit subiect și, cu suficiente semnături, îi poate contacta pe Comisia Europeană pentru dezvoltare. Cu toate acestea, ca urmare a celei mai recente pandemii Covid-19, s-au înregistrat numeroase întârzieri și obstacole care au „oprit” acest proces. 

Mulți afirmă că ICE a fost criticată cu mult timp înainte de pandemie. Cu probleme precum procesele îndelungate, lipsa de transparență și chiar incertitudinea de a pune în aplicare modificările odată ce legislația ajunge la Comisia Europeană. Primele etape necesită mult timp și eforturi pentru a iniția o legislație, cu o rată foarte scăzută de succes a legislației. În plus, perioada de așteptare pentru primirea semnăturilor este de un an, iar restul de acțiuni pot dura încă un an. În plus, examinarea/discutarea legislației nu este făcută publică, în timp ce aceasta are loc și, prin urmare, nu asigură transparența pentru populație. Toate aceste probleme majore nu au fost doar prezente, ci au avut un impact major asupra ICE și a forumului său înainte de pandemie. Prin urmare, situația s-a înrăutățit de la Covid-19. 

A fost foarte dificil pentru cetățeni să își desfășoare programele și să poată pune în aplicare legislația europeană, precum și aproape imposibil de primit. Cu toate acestea, odată cu inițiativa cetățenească europeană 2.0, este în prezent mai ușor să se semneze online inițiative care conțin foarte puține date cu caracter personal. Recomand cu fermitate dezvoltarea forumului online, facilitând întregul proces, de la început până la sfârșit. Pe lângă crearea unei puternice rețele de socializare, care să fie ușor accesibilă tuturor europenilor. În cele din urmă, toate problemele ridicate de pandemie, în special în ceea ce privește drepturile omului și viața privată a oamenilor, ar trebui să se axeze în principal pe perioada următoare.

Pentru a aborda efectele pandemiei Coronavionaților cu privire la punerea în aplicare a inițiativei cetățenești europene și pentru a oferi comentarii semnificative în rândul excelentelor contribuții ale colegilor mei, am optat să studiez trecutul său recent.

ICE reprezintă, din punct de vedere conceptual, gradul de integrare verticală în procesul de elaborare a politicilor, pe care Uniunea urmărește să îl abordeze. Se consideră „primul instrument transnațional de democrație participativă”. Cel puțin în teorie, ICE este o dovadă a succesului UE în ceea ce privește angajamentul său masiv de a face linii de guvernanță la nivel continental, menținând și promovând în același timp valorile democratice și pluraliste. Cu toate acestea, în practică, ICE au fost încă un punct de atracție pentru criticile formulate de activiști, precum și pentru parlamentari. Aceste frustrări sunt ilustrate foarte bine în cadrul acestui interviu din 2015 cu parlamentarul UE (la momentul respectiv), György Schöpflin (https://www.youtube.com/watch?v=rYr3t9Yhrqk). „Nerespectarea ar putea fi prea grea,”, spune dl Schöpflin, afirmă în interviu, „dar nu a fost un succes”. Acest lucru este atribuit în general restricțiilor detaliate în celelalte contribuții de pe acest fir.

O mare parte din criticile aduse de UE și de ICE, multe dintre criticile aduse de dl Schöpflin și de activiști în materialul video pentru program au fost abordate în cadrul unei reforme majore din 2020 a platformei ICE. Inițiativa denumită „ECI 2.0” a fost lansată la 1 ianuarie 2020. Platforma a fost creată cu un mecanism simplificat de înregistrare și cu includerea forumului pentru a promova un nivel mai ridicat de angajament și de discuții cu privire la ICE (modificări ale fazelor de colectare a semnăturilor & semnătură, precum și o eventuală schimbare în tendința temelor ca în cadrul forumului). aceste modificări sunt potențial revoluționare, încercând astfel să măsoare sau dacă nu au fost eficiente de îndată ce punerea lor în aplicare reprezintă o provocare, chiar înainte de a lua în considerare actuala criză. În plus, având în vedere circumstanțele impuse de pandemia de COVI-19, UE nu a putut promova și atelierului această nouă platformă, precum și speranța. (a fost ilustrat, până la data de 6 martie 2020, cu privire la modernizarea inițiativei „ECI 2.0”, care a fost amânată până la noi dispoziții; Https://citizens-initiative.europa.eu/conference-european-citizens-initiative-20-design-engage-impact_en)

Acest lucru deschide și câteva întrebări; Cum poate UE să catalizeze punerea în aplicare și adoptarea noii „ICE 2.0” în climatul post-COVI-19? Poate UE să includă în proiectul „inițiativa cetățenească europeană 2.0” sau o inițiativă de reformă similară în viitorul apropiat unele dintre sugestiile de reformă formulate de alții în acest fir (campaniile rețelelor sociale și colecțiile de semnături online etc.)?

Începutul anului 2020 a fost pentru mulți dintre noi un eveniment plin de plăcere, plin de speranță pentru deceniul următor. Pentru cetățenii europeni, criza sanitară a început în provincia Wuhan a fost departe de preocupările lor până când acestea se confruntă cu realitatea și importanța acestei crize sanitare. De acum înainte în 2020, formularul este inerent formularului Covid-19. În luna mai, liderii UE au decis să prezinte o propunere de plan de redresare pentru o majorare pe termen scurt de 750 miliarde EUR în bugetul UE și un buget revizuit pe termen lung. Răspunsul Uniunii Europene se concentrează asupra a patru priorități diferite: limitarea răspândirii virusului, dovedirea cercetării pentru tratamente și vaccinuri, asigurarea furnizării de echipamente medicale și sprijinirea locurilor de muncă, a întreprinderilor și, în final, a economiei. Ce se întâmplă cu inițiativa cetățenească europeană (ICE), am fost deja privați temporar de o anumită extindere a libertății noastre de circulație, este o democrație participativă eficace, care va fi afectată în mod negativ de criză? Fiind o caracteristică esențială a secțiunii privind democrația participativă din Tratatul de la Lisabona, ICE permite cetățenilor UE să identifice o problemă comună și să facă apel la acțiune.

Cadrul de bază pentru ICE este prevăzut la articolul 11 alineatul (4) din TUE și la articolul 24 alineatul (1) din TFUE, care detaliază principiile generale ale procedurilor și condițiilor. În 2020, Comisia și-a propus să dezvolte și mai mult ICE și să facă mai accesibilă procedura. Cu toate acestea, odată cu criza sanitară, colectarea semnăturilor pare să fie complicată, precum și de acceptarea proiectului, întrucât Uniunea Europeană are priorități legate de criza actuală. Inițiativa din 2020 de stimulare a inițiativei cetățenești europene prelungește deja termenul de șase luni pentru colectarea semnăturilor, dar cu un număr limitat de contacte, ceea ce ar putea să nu fie suficient. Cu toate acestea, în era digitală, ar trebui să profităm de tehnologiile disponibile. Acest lucru ar permite o mai mare vizibilitate și ar spori transparența procesului, precum și ar putea fi mai accesibil.

O schimbare importantă pe care Covid-19 ar putea să o aducă ICE este inițiativele. Într-adevăr, în propunerea înaintată de Parlamentul European și de Consiliu, se afirmă că noile inițiative trebuie să fie legate de efectul cauzat de Covid-19.

Din 2011, numai patru inițiative au fost aprobate cu succes, ceea ce demonstrează importanța de a-l face mai accesibil.

COVICO-19 a avut un impact enorm asupra modului în care UE și întreaga lume funcționează, acesta a avut un impact major asupra drepturilor și libertăților noastre umane. Având în vedere că aceste ultime luni au fost completate cu evenimente negative, ne-a permis, de asemenea, să înțelegem ce teme necesită o atenție imediată. ICE și Uniunea Europeană s-au concentrat asupra unei largi majorități a subiectelor, inclusiv subiecte importante precum schimbările climatice, dar alte subiecte importante, cum ar fi viața privată, nu au beneficiat de atenția cuvenită. Pe întreaga durată a vieții private a unui loc de muncă, a devenit un subiect sensibil, deoarece au fost introduse apeluri telefonice și închideri de conferințe online negarantate.

Numeroase țări, atât din interiorul, cât și din afara Uniunii Europene, au utilizat tehnologia de urmărire a aplicațiilor pentru a lupta împotriva lui Covid-19, unele dintre ele chiar făcând schimb de informații între ele, cum ar fi Statele Unite ale Americii care partajează colectarea datelor cu Germania și Italia. Dezbaterea dintre asigurarea sănătății cetățenilor UE și respectarea vieții private a acestora reprezintă o dezbatere lungă și complicată. Am inclus acest subiect în discuție, deoarece este un exemplu al modului în care pot fi colectate și transmise informații cu ușurință private, cum ar fi localizarea și colectarea de date. Blocajul a demonstrat doar o chestiune de confidențialitate existentă, cu atât mai mult cu cât, înainte de Covid-19, multe guverne și companii private colectează date cu privire la utilizatori, chiar dacă nu îi ascund pe acestea în mod explicit. Exemplul cel mai elocvent, cunoscut în urmă cu câteva luni, dar care abia recent a apărut recent, este modul în care aplicația populară TikTok a colectat datele telefonice ale utilizatorilor și a transmis toate informațiile către societatea chineză care a creat TikTok.

Este nevoie de schimbări în cadrul conceptului de ICE și de tendințele temelor. Fără a renunța la alte subiecte importante, cum ar fi schimbările climatice, ICE și UE trebuie neapărat să acorde prioritate vieții private la un nivel mai mare, deoarece, cu siguranță, cetățenii UE își pierd unul dintre cele mai importante drepturi ale omului, viața privată. 

Inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument care oferă cetățenilor posibilitatea de a influența procesul de elaborare a politicilor UE. Se consideră „primul instrument transnațional de democrație participativă”. Cu toate acestea, de la crearea sa în 2011, numai patru inițiative au atins numărul necesar de semnături (Right2Water, One of Us, Stop Vivisection și Ban Glyphosate) și doar cel mai recent a ajuns la Parlament (2014) și ar putea deveni realitate. Acest lucru ilustrează cât de dificilă și de mică este să se poată influența politicile UE.

Cu toate acestea, întrucât pandemia ne-a arătat, o societate civilă unificată și puternică este necesară mai mult ca oricând, iar inițiativa cetățenească europeană poate contribui în mare măsură la aceasta. Cum poate deveni ICE instrumentul pe care îl utilizează toți cetățenii europeni pentru a solicita ajutor din partea Uniunii Europene? Cum poate deveni ICE un instrument participativ care ar trebui să fie?  

Sugestia mea este ca ICE să devină mai vizibilă, prin intermediul unei campanii de comunicare socială pentru a-i ajuta pe oameni să afle mai multe despre ICE. Mi-a luat o perioadă de timp pentru a audia cu privire la ICE. În opinia mea, ICE ar trebui să fie prezentată ca fiind: un instrument important pentru democrația transnațională și promovarea drepturilor omului. Acest lucru ar trebui să fie promovat prin intermediul platformelor de comunicare socială (Facebook, Twitter, Youtube sau Instagram) și chiar al unor ziare din diferite state membre. O altă modalitate de a face acest lucru este desfășurarea de campanii în cadrul instituțiilor UE, în rândul angajaților instituției, precum și în universități din Bruxelles și din întreaga Uniune Europeană.ICE ar putea crea, de asemenea, un canal Youtube, în cadrul căruia ar putea explica diferitele inițiative care au fost dezbătute în prezent. Acest lucru poate facilita procesul de colectare a semnăturilor și poate favoriza participarea publicului în cadrul ICE.