Conturarea viitorului digital al Europei: Cum pot cetățenii să influențeze politica?

hi

Reglementarea universului digital este una dintre cele mai complexe provocări ale epocii contemporane. Caracterul deteritorial al tehnologiilor digitale, rapiditatea cu care acestea se dezvoltă și eterogenitatea extremă a actorilor implicați îngreunează dezvoltarea unui cadru de reglementare stabil și comun. Cu toate acestea, tocmai din cauza acestei complexități există o nevoie puternică de implicare mai largă a cetățenilor (și a rezidenților din statele membre) în procesele decizionale care modelează spațiul digital european. Instrumente precum ICE, grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și alte forme de democrație participativă și deliberativă joacă, prin urmare, un rol central. 

Desigur, pentru a participa (și a face acest lucru în mod serios), trebuie, în primul rând, să înțelegeți: Aceasta este o provocare care trebuie abordată urgent pentru a permite o participare informată și eficientă, și anume combaterea analfabetismului digital. Potrivit datelor publicate de Eurostat în februarie 2024, aproximativ 45 % dintre europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu au competențe digitale de bază, în timp ce aproape 7 % nu au utilizat niciodată internetul (https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240222-1). Fără un plan european serios și cuprinzător de formare și incluziune digitală, există riscul ca economia digitală să se dezvolte inegal, consolidând asimetriile sociale și excluzând o mare parte a populației de la posibilitatea de a-și exercita pe deplin drepturile cetățenești.

Desigur, reglementarea sistemelor care utilizează inteligența artificială este un punct crucial. Profesii precum actorul vocal, artistul grafic, ilustratorul sau compozitorul sunt acum expuse riscului real de a fi înlocuite de algoritmi capabili să reproducă voce, imagini sau muzică, fără o recunoaștere economică sau morală adecvată. 

În contextul politicilor de reglementare a mediului digital, un alt aspect demn de atenție se referă la vârsta minimă pentru accesul la rețelele sociale. Această propunere are o semnificație personală pentru mine. În timpul copilăriei mele, am petrecut multe ore în fața calculatorului, adesea din plictiseală, lipsit de instrumente pentru a interpreta ceea ce am văzut și am interacționat cu. Retrospectiv, recunosc că accesul timpuriu la lumea digitală și, în special, la platformele de comunicare socială necesită o maturitate emoțională și cognitivă care mi-a lipsit (și acesta este cazul multor tineri). Educația digitală ar trebui să însoțească treptat intrarea în aceste spații.

 Vârsta minimă pentru accesul la platformele de comunicare socială ar trebui stabilită la 15 sau 16 ani, astfel cum s-a propus sau discutat deja în unele state membre. In Spain, for example, the possibility of raising the minimum age for access to social networks to 16 years (https://cadenaser.com/nacional/2025/03/25/elevar-a-16-anos-la-edad-para-abrir-cuentas-en-las-redes-sociales-y-castigar-los-deepfakes-claves-de-la-ley-de-menores-en-el-entorno-digital-cadena-ser)is being discussed, while in France the possibility of providing explicit parental consent for children under 15 years of age is being considered (https://www.ilfattoquotidiano.it/2023/03/04/francia-no-ai-social-network-prima-dei-15-anni-la-proposta-di-legge-tutela-dei-giovanissimi/7085600). Scopul acestor propuneri nu este de a restricționa în mod punitiv accesul la mediul digital, ci mai degrabă de a-i însoți pe tineri pe o cale mai conștientă și mai sigură. Riscurile utilizării timpurii și neghidate a platformelor de comunicare socială – de la expunerea la conținut necorespunzător la hărțuirea pe internet, de la dependența digitală la discursurile online de incitare la ură – necesită răspunsuri atente și echilibrate. 

În lumina a ceea ce s-a spus, poate că ar trebui să nu mai spunem că digitalul este ceva fals în ceea ce privește realitatea socială, deoarece acum este înrădăcinat în țesătura socială și afectează profund dezvoltarea acesteia. Prin urmare, dacă aspirăm la un viitor digital care să reflecte valorile noastre, este esențial să participăm, să ascultăm, să contribuim și să vorbim. 

La fel ca democrația, viitorul digital trebuie, de asemenea, să fie participat și trăit.