Inițiativa cetățenească europeană: nu există fonduri UE pentru țări fără un sistem judiciar și un stat de drept independent?

Inițiativa cetățeneascăeuropeană: să acorde noilor state membre ale UE un termen fix pentru reformarea sistemelor lor judiciare și să condiționeze accesul la fonduri privind statul de drept pentru toți membrii.

Inițiativa cetățeneascăeuropeană „Stop corupției în UE” propune un termen fix pentru ca țările nou aderate să realizeze reforme în sistemele lor judiciare. De asemenea, solicită respectarea statului de drept ca o condiție pentru ca fiecare stat membru să primească fonduri UE.  

Noi, inițiatorii inițiativei „Stop corupției în UE”, suntem convinși că frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor europene afectează toate țările, precum și pe toți cetățenii care, în calitate de contribuabili, contribuie la bugetul UE. Prin urmare, propunem modificări ale legislației europene, care vor contribui la asigurarea respectării statului de drept și la combaterea corupției.

Corupția este un fenomen care nu poate fi niciodată eradicat complet, dar daunele sale pot fi atenuate și limitate prin aplicarea efectivă a statului de drept.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, 71,6 % dintre europeni consideră că frauda cu fonduri UE este un fenomen comun, iar peste 80 % sprijină și recunosc importanța principiilor de bază ale statului de drept.

Multe instituții și mecanisme paneuropene sunt implicate în gestionarea riscului de fraudă cu fonduri europene, dar numai administrațiile naționale din fiecare stat membru pot participa simultan la toate cele patru etape ale procesului – prevenirea, detectarea, investigarea și sancțiunile.

Considerăm că instituirea Parchetului European va conferi UE drepturi suplimentare de a investiga și sancționa astfel de încălcări, dar nu va anula și nici nu va diminua rolul esențial al autorităților naționale în combaterea corupției, în aplicarea și respectarea statului de drept.

În ceea ce privește toate cele de mai sus, noi, inițiatorii ICE „Stop corupției în UE”, am stabilit următoarele două obiective:

1. Introducerea unui calendar strict pentru ca țările nou aderate să realizeze reforme în sistemele lor judiciare

Ultimele trei runde de extindere a UE au dus la aderarea a 13 noi state membre – Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria și Republica Cehă în 2004, Bulgaria și România în 2007 și Croația în 2013.

Noile state membre pot beneficia de fonduri de preaderare și de coeziune, precum și de Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS).

Spre deosebire de țările care au aderat în 2004 și de Croația în 2013, aderarea Bulgariei și a României în 2007 a fost legată de mecanismul de cooperare și verificare (MCV), întrucât cele două țări nu realizaseră încă suficiente progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, corupția și (în cazul Bulgariei) criminalitatea organizată.

La momentul înregistrării inițiativei noastre, în luna septembrie a anului trecut, Bulgaria și România erau membre ale UE de peste 12 de ani. Ulterior, în noiembrie 2019, Comisia Europeană a decis că monitorizarea MCV poate fi ridicată pentru Bulgaria (votată în PE, dar nu și în cadrul Consiliului UE), dar va continua să se aplice în România.

Până în prezent, Bulgaria nu a finalizat încă reforma sistemului său de urmărire penală, frauda cu fonduri UE este foarte frecventă și numai 3 din cele 40 cazuri observate de anchete de corupție la nivel înalt în perioada 2014-2019 s-au încheiat cu condamnări.

Deși mecanismul de cooperare și verificare stabilește obiective precise și clare, acesta nu stabilește termene-limită pentru punerea lor în aplicare (durata totală a MCV) și nici consecințe pentru neîndeplinirea acestora.

Având în vedere experiența Bulgariei și a României și în vederea continuării extinderii UE, propunem introducerea unei perioade stricte de 10 ani în care țările nou aderate trebuie să realizeze reforme ale sistemelor lor judiciare și să asigure o combatere eficace a corupției.

2. Stabilirea unei legături între statul de drept și primirea fondurilor UE de către statele membre individuale

Deficiențele în aplicarea statului de drept afectează nu numai capacitatea de a reduce frauda cu fonduri UE și corupția, ci și funcționarea independentă a principalelor autorități, calitatea mediului de afaceri și dezvoltarea economică, independența mass-mediei, transparența finanțelor publice și multe alte domenii, care sunt de o importanță fundamentală pentru toți cetățenii europeni.

Actuala Comisie Europeană și-a anunțat intenția de a monitoriza statul de drept în toate statele membre ale UE. În aprilie 2019, Parlamentul European a votat o directivă care corelează primirea de fonduri ale UE cu statul de drept. În prezent, Consiliul Uniunii Europene a așteptat 14 luni de la adoptarea unei decizii cu privire la această directivă.

Inițiativa noastră cetățenească propune stabilirea unor criterii și criterii de referință clare legate de statul de drept, pentru o raportare exactă a rezultatelor; și să se introducă opțiunea de a impune un moratoriu (suspendare temporară) asupra plăților de fonduri europene către țări care încalcă aceste criterii până la eliminarea neregulilor.

Creșterea semnificativă a subvențiilor și a împrumuturilor fără dobândă prevăzute în următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene, precum și împrumutul planificat de 750 miliarde de euro pentru acoperirea acestora vor fi rambursate de toți cetățenii europeni. Acest lucru întărește și mai mult nevoia urgentă de măsuri antifraudă mai stricte și de un mecanism adecvat pentru a asigura statul de drept în toate statele membre.

Inițiativa noastră cetățenească europeană le mulțumește sincer tuturor celor care au intrat în contact și ne-au sprijinit până în prezent. Am redirecționat toți cetățenii care au dorit să raporteze autorităților responsabile cazuri specifice de corupție. Salutăm orice activitate civică, consiliere și disponibilitate de a ajuta în legătură cu inițiativa.