Cetățenii catalizează schimbarea în peisajul democratic european

„Inițiativa cetățenească europeană marchează în mod incontestabil o acțiune semnificativă în direcția promovării implicării cetățenilor și a construirii unei Uniuni Europene mai participative și transnaționale”, scrie Paola Ladisa, student și profesionist italian, în teza sa de masterat intitulată „Inițiativa cetățeneascăeuropeană: o cale către democrația transnațională în Europa?”. „Cu toate acestea”, ea continuă, „... devine evident că există în continuare provocări. Entuziasmul limitat în rândul cetățenilor și abordarea prudentă a Comisiei în ceea ce privește acceptarea deplină a cererilor de ICE ridică incertitudini cu privire la potențialul acesteia de a servi drept catalizator transformator pentru democrația transnațională în Europa.”

În acest articol pentru Forumul ICE, Paola Ladisa sintetizează principalele argumente ale cercetării sale. (notă pentru cititor: articolul prezintă doar punctul de vedere al autorului și nu poate fi considerat în niciun caz ca reflectând punctul de vedere al Comisiei). 

Schimbările și progresele din cadrul mecanismului complex al UE sunt determinate de un proces decizional tehnocrat complex și adesea citat. Cu toate acestea, acest proces a trecut și continuă să se confrunte cu o democratizare treptată, favorizând o implicare sporită a societății civile și a cetățenilor europeni. Un exemplu inovator al acestei evoluții este inițiativa cetățenească europeană, un instrument democratic transnațional care reprezintă primul de acest tip la nivel european. Inițiativa împuternicește 1 milioane de cetățeni din cel puțin șapte state membre diferite să propună o inițiativă legislativă Comisiei Europene.

Asistăm la o nouă eră a guvernanței bazate pe cetățeni în inima Europei? Explorarea potențialului și a funcționării acestui instrument se dovedește a fi nu numai indiferentă din cauza legăturii sale cu dezbaterile în curs cu privire la esența Uniunii Europene și la modelul democratic cel mai potrivit pentru aceasta, ci și pentru că determină reflecții gândite cu privire la oportunitățile și drepturile cetățenilor.

Puzzle-uri democratice aleEuropei: integrarea democrației în inima Europei

Evoluția politică continuă a Uniunii Europene necesită o legitimitate sporită, derivată din cetățenia sa. Ca răspuns la aceste solicitări în continuă evoluție, Tratatul de la Lisabona include o secțiune dedicată care introduce mecanisme democratice inovatoare, care înglobează atât guvernanța reprezentativă, cât și implicarea directă. Cetățenilor europeni li se acordă acces la o gamă variată de instrumente participative care depășesc reprezentarea politică formală. Printre aceste instrumente se numără instrumente de stabilire a agendei, în special petițiile adresate Parlamentului European și inițiativa cetățenească europeană. În plus, există mecanisme de contribuții în procesul de elaborare a politicilor, cum ar fi consultările publice, accesul la documente și analizele ex post și plângerile privind administrarea defectuoasă adresate Ombudsmanului. Comisia Europeană implică în mod constant cetățenii și părțile interesate în consultările publice pe tot parcursul procesului de elaborare a politicilor și de legiferare, valorificând astfel informații valoroase din partea grupurilor de interese. Deși această abordare oferă societății civile oportunități de a influența stabilirea agendei și de a pune întrebări semnificative, ea nu este o manifestare directăa „regulii poporului”. În special, Comisia păstrează o marjă de apreciere semnificativă în ceea ce privește decizia de a colabora cu grupurile de interese și cu societatea civilă, precum și în ceea ce privește determinarea modului de mobilizare a informațiilor obținute. În plus, complexitatea și natura interconectată a procesului legislativ european și a birocrației contribuie la adâncirea decalajului, distanțând și mai mult cetățenii de acest sistem greoi.

Imperativul extinderii democrației participative se aliniază la o redefinire globală a conceptului democratic. Diferite teorii au încercat să descopere esența democratică a Uniunii Europene, delimitând contururile presupusului deficit democratic și propunând posibile căi de atac. Printre acestea, teoria democrației transnaționale, strâns legată de inițiativa cetățenească europeană, apare ca o perspectivă esențială. Pionierat de Bohman (2010), progenitorul transnaționalismului, această teorie arată că legitimitatea și deficiențele democratice ale UE provin în principal din punct de vedere sociologic, în special din lipsa de implicare a cetățenilor. În consecință, Bohman sugerează o regândire a problemei mai degrabă ca un „deficit deliberativ” decât unul democratic. 

Teoria democrației transnaționale se axează pe o rețea de interacțiuni viguroase la nivel transfrontalier, care vizează transformarea și exercitarea puterii la nivel transfrontalier. În cuvintele lui Bohman, „Democrația transfrontalieră înseamnă că frontierele nu marchează diferența dintre democrația internă și cea nedemocratică din afara polității, dintre cei care au puterea normativă și libertatea de comunicare de a face afirmații în fața justiției și cei care nu fac acest lucru. Nu este o democrație dincolo de frontiere, ci dincolo de frontiere; nu o democrație a unei comunități unice, ci multe comunități diferite; nu de un demos, oricât de multinivelat, ci de mulți demoi”.

Deblocarea democrației transnaționale: decodarea potențialului inițiativei cetățenești europene

Perspectiva unei posibile redefiniri a democrației în UE ne direcționează atenția către un instrument esențial: inițiativa cetățenească europeană (ICE). Introdusă în 2011 de Tratatul de la Lisabona, ICE servește atât ca instrument de stabilire a agendei, cât și ca mecanism democratic participativ. Spre deosebire de abordările tradiționale, aceasta are potențialul de a depăși granițele naționale, transformând democrația într-o formă participativă transnațională. Inițiativa cetățenească europeană capacitează cetățenii europeni, oferind o platformă unică pentru propunerea de acte legislative, promovând implicarea directă în procesul decizional al UE.

Acest instrument inovator permite unui număr de 1 milioane de cetățeni din cel puțin 7 state membre diferite să invite Comisia Europeană să prezinte o propunere legislativă cu privire la o chestiune necesară în scopul punerii în aplicare a tratatelor. Referința juridică din dreptul derivat al UE este Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind inițiativa cetățenească europeană. Regulamentul stabilește cerințe ex ante și ex ante pentru depunerea cu succes a unei inițiative. Etapele sunt prezentate pe scurt în imaginea de mai jos. 

Pentru o înțelegere mai cuprinzătoare a cerințelor și a procesului, a se vedea Regulamentul (UE) 2019/788 al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească europeană.

Permițând punerea în comun a eforturilor și a semnăturilor la nivel transfrontalier, ICE amplifică vocile individuale, abordând probleme comune care depășesc granițele naționale. Dincolo de rolul său legislativ, ICE contribuie la politizarea chestiunilor din cadrul Uniunii Europene, încurajând schimbul de resurse și dând naștere preocupărilor cetățenilor. ICE servește drept catalizator pentru implicarea și dezbaterea publică, promovând discursul de comunicare în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE. Acesta îi încurajează pe organizatori să prezinte raționamente în fața comisarilor și în cadrul audierilor publice din Parlamentul European, sporind transparența și responsabilitatea. Prin această abordare colectivă, o identitate europeană unificată ar putea deveni o realitate tangibilă.

Zdrobirea unor cifre: evaluarea progreselor și valorificarea potențialului de îmbunătățire

Analizând datele, este dificil să se afirme că inițiativa cetățenească europeană a obținut recunoașterea pe care o merită. Până în prezent, instrumentul a dobândit o rezonanță limitată. Cu toate acestea, astfel cum a subliniat Greenwood, evaluarea succesului ICE ar trebui să depășească indicatorii empirice. În schimb, acesta ar trebui evaluat prin recunoașterea potențialului său democratic și transnațional. Pe baza informațiilor furnizate de Greenwood, Paola Ladisa sugerează efectuarea unei analize a ICE pe trei dimensiuni: 

1. Examinarea impactului său asupra lărgirii spectrului de subiecte examinate de instituțiile politice; 2. Evaluarea rolului său în stimularea discuțiilor publice; 3. Evaluarea prezenței durabile a rețelei transnaționale de organizatori și susținători de-a lungul timpului.

Analiza răspunsurilor la cele 10 de ICE depuse cu succes în iulie 2023 arată că, deși a demonstrat un sprijin semnificativ în etapele inițiale ale depunerii, Comisia dă dovadă de prudență în acceptarea propunerilor organizatorilor. Această abordare prudentă poate rezulta din reticența Comisiei de a-și împărți cetățenilor competențele exclusive de inițiativă legislativă. Totuși, această reticență ar putea servi drept stimulent pentru continuarea activității rețelei, chiar și în urma răspunsului Comisiei. Al doilea aspect demn de subliniat se referă la fondul și la amploarea solicitărilor cetățenilor. În aproape toate cazurile, aceste solicitări au introdus perspective noi pe agenda Comisiei, cu un accent pronunțat pe aspecte legate de conservarea mediului și de durabilitate (dimensiunea 1).

Prin crearea unui discurs public (dimensiunea 2), ICE se dovedește promițătoare, atrăgând participanți dintr-o gamă largă de state membre. Trebuie remarcat sprijinul esențial din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), un factor de diferențiere între ICE care ating cu succes pragul și cele care nu ating acest prag.  Astfel, ICE este considerată o formă potențial puternică de lobby extern.

Examinarea rețelelor durabile de organizatori și susținători (dimensiunea a 3-a) evidențiază eforturile continue de promovare și o posibilă bază pentru o sferă publică europeană. În special, organizatorii au adoptat campanii axate pe platformele de comunicare socială, care vizează grupa de vârstă 21-30 de ani, o demografie implicată frecvent în platformele de comunicare socială, sugerând o strategie câștigătoare pentru „apropierea Europei de cetățenii săi”.

Deși ICE are promisiuni imense, este esențial să se recunoască faptul că este posibil ca ea singură să nu fie panaceul pentru toate provocările democratice cu care se confruntă UE. Peisajul evolutiv necesită un proces continuu de evaluare și adaptare pentru a aborda natura dinamică a epocii noastre. 

Cu toate acestea, această transformare este o transformare care poate și trebuie să înceapă la nivel local, propulsată de sprijinul și interesul cetățenilor înșiși. Când ați fost ultima dată când v-ați exercitat dreptul de vot la alegerile naționale? Cum puteți participa la alegerile europene? Când ați vizitat ultima dată site-ul ICE?