Direct la conținutul principal
Forumul inițiativei cetățenești europene

Inițiativa cetățenească europeană în Slovenia: tema potrivită, mișcarea la nivel local și partenerii implicați pentru succes

Actualizat la: 20/11/2019

La 24 septembrie 2019, echipa Inițiativei cetățenești europene a condus Ljubljana la un atelier privind inițiativa cetățenească europeană și democrația participativă în Europa și Slovenia. Evenimentul a implicat reprezentanți ai ONG-urilor și cetățeni dornici să joace un rol mai important în procesul de elaborare a politicilor UE și să afle sfaturi și sugestii pentru coordonarea unei inițiative de succes.

Democrația bazată pe cetățeni în Europa și Slovenia

Evenimentul a debutat cu o dezbatere, moderată de Tomato Deželan, profesor asociat de științe politice la Facultatea de Științe Sociale din cadrul Universității din Ljubljana, a reunit experți europeni și naționali în materie de democrație participativă – Simon Delakorda, director executiv al Institutului pentru Participare Electronică din Ljubljana, Branko Gerlič, organizatorul venitului de bază necondiționat (inițiativă) și Charlotte Rive, responsabil de politici pentru inițiativa cetățenească europeană din cadrul Comisiei Europene.

Charlotte Rive a început cu o prezentare a inițiativei cetățenești europene și a noului său regulament. Începând din ianuarie 2020, procedura va fi simplificată, iar instrumentul va fi mai accesibil cetățenilor și organizatorilor.

În continuare, discuția s-a axat pe asemănări și diferențe între inițiativa cetățenească europeană și inițiativa cetățenească slovenă; provocări, soluții și bune practici privind democrația participativă în Europa și Slovenia; și exemple concrete de inițiative anterioare ale cetățenilor.

În special, Branko Gerlič și-a împărtășit experiența valoroasă cu privire la inițiativa privind venitul de bază necondiționat, lansată în 2013, care viza încurajarea cooperării între țările UE pentru a explora venitul de bază necondiționat ca instrument de îmbunătățire a sistemelor lor de securitate socială.

Aceasta a fost urmată de o sesiune informală de brainstorming, în cursul căreia participanții au discutat în mod activ provocările și au prezentat idei privind modul de coordonare a unei inițiative cetățenești de succes.

Alegerea subiectului potrivit este esențială pentru obținerea a 1 milioane de semnături

Principala provocare identificată pentru organizarea unei inițiative cetățenești la nivelul UE este obiectivul de a strânge 1 milioane de semnături. Prin urmare, țările mai mici cu o populație mai mică, cum ar fi Slovenia, trebuie să se bazeze pe sprijinul țărilor mai mari pentru a îndeplini această cerință dificilă. Tocmai din acest motiv, Branko Gerlič a explicat că inițiativa privind venitul de bază necondiționat nu a reușit să colecteze declarațiile de susținere necesare. Inițiativa nu a avut succes în țări mai mari, cum ar fi Germania și Franța. În comparație cu populația lor, cele mai reușite au fost Bulgaria și Slovenia.

Acest lucru arată că este vorba, de asemenea, de alegerea subiectului adecvat, care trebuie să fie relevant pentru toate țările vizate de inițiativă și cât mai tangibil și mai relevant posibil. Un bun exemplu este inițiativa Right2Water. Apa este esențială pentru viață, iar toată lumea o percepe nu ca pe o marfă, ci ca pe un drept inalienabil, ceea ce a făcut ca apa să fie atât de încununată de succes în ceea ce privește sprijinul.  

Crearea unei mișcări la nivel local și implicarea tinerilor

Participanții au subliniat că o mișcare locală la scară largă în toate țările implicate este un alt factor-cheie pentru a strânge fondurile necesare și pentru a extinde parteneriatul. Ei au subliniat că societatea civilă trebuie să fie implicată printr-o varietate de activități, cum ar fi evenimente, acțiuni de tip flash mobs, inițiative de finanțare participativă, acțiuni pe platformele de comunicare socială etc. În acest sens, ei au subliniat, de asemenea, că sectorul ONG-urilor din Slovenia este foarte activ la nivel local și, prin urmare, este mai eficient să se înceapă ca mișcare la nivel local și să se găsească sprijin în cadrul unei comunități locale înainte de a trece la nivel național și la nivelul UE.

Vorbitorii au atras, de asemenea, atenția asupra contribuției tineretului la elaborarea politicilor. Cazul emblematic al tânărului activist Greta Thunberg arată în mod clar că, deși mulți tineri sub 18 de ani sunt dornici să își facă auzită vocea, ei pot utiliza doar „metode informale” de participare, cum ar fi demonstrațiile din cauza barierelor juridice în calea unui rol oficial și a participării la viața politică. În consecință, aceștia rămân marginalizați de instrumente formale, cum ar fi votul sau inițiativa cetățenească europeană. Prin noul regulament privind inițiativa cetățenească europeană, Comisia Europeană a deschis posibilitatea ca fiecare țară din UE să reducă vârsta cetățenilor la 16 ani.

Partenerii cu adevărat implicați și experimentați aduc o schimbare

Strângerea de fonduri și construirea de parteneriate internaționale sunt două aspecte-cheie, pe care participanții le-au discutat. Aceștia au subliniat că o rețea internațională de parteneri este esențială nu numai pentru promovarea inițiativei, ci și pentru sprijinirea strângerii de fonduri.

O provocare în acest sens este faptul că majoritatea organizatorilor se implică în mod voluntar în astfel de campanii, pe lângă locurile lor de muncă obișnuite sau pe lângă alte proiecte, lucru care trebuie luat în considerare atunci când se construiește echipa de bază și se planifică bugetul necesar.  

Organizatorii ar trebui să caute parteneri care sunt cu adevărat implicați în acest subiect și dornici să depună toate eforturile pentru a-l promova. Partenerii ar trebui, de asemenea, să aibă experiență în campaniile de promovare, deoarece acest lucru este uneori subestimat, în timp ce poate realiza sau întrerupe o inițiativă.

 

Scrieți un comentariu

Pentru a putea scrie comentarii, trebuie să vă autentificați sau să vă înregistrați.
Declarație de declinare a responsabilității: Opiniile exprimate pe Forumul ICE reflectă doar punctul de vedere al autorilor lor și în niciun caz nu pot fi considerate ca reflectând poziția Comisiei Europene sau a Uniunii Europene.