Revitalizarea ICE – îmbunătățirea monitorizării inițiativelor de succes

Odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2020, a noului regulament privind inițiativa cetățenească europeană, este extrem de important ca instituțiile europene și naționale să facă tot posibilul pentru ca relansarea acestui instrument de participare al UE să devină un succes. În documentul publicat recent, intitulat „Șase idei de revigorare a democrației europene”, colegii mei și am pledat pentru o mai mare implicare atât a Parlamentului European, cât și a parlamentelor naționale în inițiativa cetățenească europeană, în special în monitorizarea inițiativelor de succes. Aici găsiți articolul integral.

În prezent, monitorizarea inițiativelor de succes cuprinde în principal două evenimente: Comisia invită organizatorii unei reuniuni private să facă schimb de opinii cu privire la inițiativă și la obiectivele acesteia, iar Parlamentul European organizează o audiere publică care le permite organizatorilor să își prezinte inițiativa în mod public și să se angajeze într-o discuție cu factorii de decizie din UE.

Noul regulament prelungește perioada de care dispune Comisia pentru a examina inițiativele cetățenești care au avut succes în colectarea semnăturilor necesare, de la trei la șase luni în prezent. Acest lucru sporește considerabil posibilitățile de consultare, dezbatere și sensibilizare înainte ca Comisia să dea cuvântul final cu privire la măsura în care aceasta dă curs sau nu solicitărilor cetățenilor.

Deși această perioadă de examinare extinsă are potențialul de a face ca organizatorii și susținătorii inițiativelor să se simtă mai auziți și să fie luați în serios în inițiativa lor – care este o condiție prealabilă pentru un instrument de participare de succes – întrebarea importantă este dacă această oportunitate este valorificată. Aceasta este o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor UE și naționale implicate.

Comisia Europeană poate utiliza în mod corespunzător perioada de examinare de 6 luni prin desfășurarea atât a unor consultări specifice, cât și a unor consultări publice cu privire la subiectul inițiativei. În plus, aceasta ar putea facilita organizarea unui grup de cetățeni ai UE selectați aleatoriu pentru a revizui obiectivele inițiativelor și a oferi o recomandare Comisiei cu privire la modul în care trebuie să se dea curs. Acest lucru permite Comisiei să afle dacă obiectivele urmărite de inițiativă sunt sprijinite pe scară mai largă de o secțiune transversală a societății.

Rolul Parlamentului European în acțiunile ulterioare este la fel de important. Pe lângă audierea publică, Parlamentul și-a modificat recent Regulamentul de procedură pentru a se asigura că viitoarele inițiative de succes vor fi dezbătute în plen. Acesta este un pas foarte binevenit, dar ar fi important ca orice astfel de dezbatere să se încheie cu o rezoluție în plen. Acest lucru le permite cetățenilor să știe exact unde se află reprezentanții lor aleși în subiectul inițiativei și poate contribui la fundamentarea deciziei Comisiei.

În cele din urmă, trebuie, de asemenea, să vedem un angajament mai puternic din partea statelor membre. Pe lângă Parlamentul European, ar fi foarte benefic ca parlamentele naționale să dezbată și să voteze cu privire la inițiativele de succes și în propriile camere. Acest lucru ar contribui nu numai la stimularea dezbaterii transfrontaliere cu privire la inițiativă, ci ar exercita, de asemenea, presiuni asupra guvernelor statelor membre – reprezentate în celălalt legiuitor al UE, Consiliul – să își asume responsabilitatea de a se asigura că inițiativele reușite primesc nivelul de considerație politică pe care îl merită.