Democrația participativă pentru o Europă bazată pe cetățeni: provocări și perspective

La 9 și 10 august 2019, echipa Inițiativei cetățenești europene a participat la Festivalul Arvamus, la Paide, Estonia, pentru a se întâlni cu cetățenii pasionați de politicile europene și dorind să afle mai multe despre inițiativa cetățenească europeană. Vizitatorii au participat la o masă rotundă privind democrația participativă în UE și la o serie de alte activități menite să le promoveze cunoștințele cu privire la acest instrument.

Inițiativa cetățenească europeană: Democrație participativă pentru o Europă bazată pe cetățeni”

Sub titlul „Inițiativa cetățenească europeană”: Democrație participativă pentru o Europă bazată pe cetățeni”, experți europeni și naționali în democrație participativă au dezbătut inițiativa cetățenească europeană ca instrument de participare a cetățenilor; asemănările și diferențele sale cu inițiativa cetățenească estoniană și provocările, soluțiile și cele mai bune practici privind democrația participativă în Europa.

Dezbaterea a fost moderată de dna Mall Hellam, directoarea executivă a Open Estonia Foundation,

colectate; György Schöpflin, fost deputat în Parlamentul European și raportor pentru Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană; Pascal Herry, șef de echipă pentru inițiativa cetățenească europeană în cadrul Comisiei Europene; Pirkko Valge, director general al fundației „Good Deed Foundation”; Marta Pardavi, copreședintă a Comitetului Helsinki din Ungaria; Martin A. Noorkõiv, director general al Fundației Domus Dorpatensis, președinte al consiliului de administrație al binelui cetățeanului și membru al Consiliului Rețelei organizațiilor nonprofit din Estonia.

Ce înseamnă să fii cetățean al UE și cum se apropie instituțiile UE de aceștia?

Noțiunea de cetățean european este un element primordial pentru a înțelege ce este democrația participativă.  Noțiunea de cetățean este esențială pentru ideea Uniunii Europene; orice cetățean al unui stat membru este cetățean al UE. Instituțiile europene depun toate eforturile pentru a apropia cetățenii și pentru a le permite să fie protagoniști activi în sistemul de politici al UE. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește funcționarea inițiativei cetățenești europene. De exemplu, Comisia Europeană a condus o reformă a instrumentului pentru a-l face mai ușor de utilizat. Acesta se va aplica începând cu ianuarie 2020. Această reformă include, de asemenea, faptul că Parlamentul European va garanta o dezbatere mai amplă cu privire la fiecare inițiativă de succes.

Democrația participativă în Estonia și în UE: caracteristici și provocări

Pirkko Valge (director general al Fundației pentru un bun act) și Martin A. Noorkõiv (președintele Rețelei organizațiilor non-profit din Estonia) au subliniat că țările UE au diferențe istorice puternice în ceea ce privește drepturile omului și democrația. Estonia are o istorie recentă de activism cetățenesc, iar societatea civilă începe treptat să ia măsuri. Cetățenii estonieni sunt implicați în special în protecția copiilor și a animalelor, precum și în educație și mediu.

Marta Pardavi, copreședintă a Comitetului Helsinki din Ungaria, a subliniat provocările legate de desfășurarea unei campanii masive pentru o inițiativă cetățenească europeană, deoarece aceasta necesită reunirea unui număr mare de persoane și semnături. Desfășurarea unei campanii online prin intermediul platformelor de comunicare socială implică, de asemenea, unele obstacole practice și juridice. În acest sens, o problemă majoră este faptul că Facebook a introdus norme foarte stricte privind promovarea campaniilor politice, ceea ce poate afecta oportunitatea promovării unei inițiative online.

Ea a comparat, de asemenea, situația din Estonia cu cea din Ungaria. Ea a explicat că, deși Estonia și Ungaria dispun de instrumente similare de democrație participativă, cum ar fi referendumurile, colecțiile de semnături, instrumentele de activism online, campaniile de finanțare participativă, activismul din Ungaria se confruntă cu o serie de obstacole. Cu titlu de exemplu, doamna Pardavi a menționat „taxa specială pe imigrare”. Această regulă prevede că orice persoană care dorește să discute sau să discute public despre imigrație trebuie să plătească o taxă, deoarece activitatea este considerată promovare a imigrației.

În concluzie, dezbaterea s-a încheiat cu întrebarea: „Cum putem obține o mai mare participare a cetățenilor la procesul democratic?” Răspunsul propus a fost că cetățenii trebuie să se simtă ca politică nu este un „lucru murdar”, ci un lucru bun de făcut și că mobilizarea nu este niciodată inutilă atât timp cât instituțiile se angajează să se angajeze într-un dialog constructiv cu privire la preocupările cetățenilor.