Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană

„Interzicerea practicilor de conversie” (denumirea completă: „Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană”) a fost cea de a treisprezecea inițiativă cetățenească europeană (ICE) care a colectat cu succes peste un milion de semnături valabile. Înregistrată la 24 ianuarie 2024, inițiativa a lansat oficial colectarea semnăturilor la 17 mai 2024, marcând Ziua internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei.

Practicile de conversie sunt intervenții care vizează schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, a identității de gen și/sau a exprimării de gen a persoanelor LGBTQ+. Prin această inițiativă, organizatorii i-au solicitat Comisiei Europene să propună o interdicție juridică obligatorie a practicilor de conversie care vizează cetățenii LGBTQ+ din Uniunea Europeană. În 2020, un raportor special al ONU a descris practicile de conversie drept o formă de tortură, iar de atunci un număr tot mai mare de țări europene au introdus interdicții legale în acest sens. La momentul la care inițiativa și-a atins obiectivul, opt state membre ale UE interziseseră deja aceste practici.

După finalizarea cu succes a campaniei de colectare a semnăturilor și verificarea acestora, inițiativa a fost prezentată oficial Comisiei Europene la 17 noiembrie 2025, împreună cu certificate care confirmau validitatea a 1 128 063 de semnături. În cadrul procesului de răspuns la ICE, organizatorii s-au întâlnit cu comisarul pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, dna Hadja Lahbib, la 12 decembrie 2025, și și-au prezentat propunerea la o audiere publică în Parlamentul European la 2 martie 2026.

Comisia Europeană a adoptat răspunsul său oficial la 13 mai 2026, sub forma unei comunicări (consultați comunicatul de presă). În aceeași zi, doamna comisar Lahbib s-a întâlnit cu organizatorii și a emis o declarație publică (vedeți materialul video).

 În evaluarea sa, Comisia a analizat posibilele căile juridice și s-a angajat să adopte o recomandare a Comisiei prin care să invite statele membre să interzică practicile de conversie. De asemenea, Comisia a reiterat că toți membrii comunității LGBTIQ+ ar trebui să poată fi cine sunt și să își trăiască viața cu capul sus, fără violență, discriminare și teamă.

Inițiativa „Interzicerea practicilor de conversie” a demonstrat că un grup hotărât de organizatori de la „firul ierbii” poate mobiliza cu succes cetățenii din întreaga Europă, poate aduce probleme importante pe agenda UE și poate contribui în mod semnificativ la conturarea procesului de elaborare a politicilor UE.

Lupta pentru cauza susținută

Hotărârea organizatorilor a fost esențială pentru succesul campaniei.

Crearea unui sentiment de apartenență la o comunitate

Construirea unor parteneriate puternice a avut un impact semnificativ.

Valorificarea rețelelor de socializare 

Prezența online puternică a jucat un rol-cheie în campanie.
 

Pregătirea

Ideea inițiativei „Interzicerea practicilor de conversie” i-a venit lui Mattéo Garguilo, organizatorul principal, pe când era încă elev de liceu, cu trei sau patru ani înainte de lansarea inițiativei. În jurul anului 2020, problema practicilor de conversie a atras multă atenție din partea publicului în Franța, țara de origine a lui Mattéo. Practicile de conversie (numite și terapii de conversie) sunt intervenții care vizează schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, a identității de gen sau a exprimării de gen a persoanelor LGBTQI+. Mattéo a fost surprins de faptul că aceste practici erau încă legale în multe țări europene, doar opt dintre cele 27 de state membre ale UE adoptând o interdicție legală.

În același timp, Mattéo a devenit puternic interesat de democrația participativă și implicarea cetățenilor, inclusiv de instrumente precum referendumul privind inițiativa comună din Franța. Mattéo a înțeles că inițiativa cetățenească europeană era instrumentul potrivit pentru a aduce în atenție această chestiune la nivel european.

La vârsta de 21 de ani, în timp ce studia la Institutul de Studii Politice (I.E.P) din Lyon, Mattéo a înființat ACT, Asociația europeană de combatere a terapiei prin conversie, împreună cu doi prieteni, pentru a lansa această inițiativă.

Pentru a mobiliza sprijinul pentru campanie, Mattéo și ceilalți copreședinți ai ACT au luat legătura cu organizații LGBTQI+ și pentru apărarea drepturilor omului din întreaga Europă. Au trimis peste 500 de e-mailuri către diverse organizații, în căutarea unor parteneri dispuși să se alăture campaniei lor. Fiind o organizație nou înființată, a fost dificil la început să obțină sprijinul unor organizații mai mari. Cu toate acestea, prin perseverență, au reușit să reunească 12 asociații care apără drepturile comunității LGBTQI+ din 12 state membre ale UE pentru a lansa inițiativa în comun.

Strângerea de fonduri și resurse

Organizatorii nu au primit niciun sprijin financiar pentru inițiativă. Deși s-au gândit la un moment dat să facă un apel la donații, în cele din urmă au decis să nu lanseze o campanie de strângere de fonduri. Fiind o echipă mică, cu timp și capacitate limitate, au concluzionat că sarcinile administrative implicate (precum completarea documentelor, contactarea potențialilor donatori și gestionarea cerințelor de finanțare) ar deturna resurse valoroase de la obiectivul lor principal.

În schimb, organizatorii au ales să își concentreze eforturile pe mobilizarea susținătorilor și pe colectarea de semnături. Au acordat prioritate campaniei în sine, în detrimentul strângerii de fonduri.

Strategia campaniei 

Campania „Interzicerea practicilor de conversie” a luat o întorsătură neașteptată în perioada de colectare a semnăturilor. Deși perioada de colectare a fost deschisă în mai 2024, până în aprilie 2025 inițiativa strânsese doar aproximativ 234 000 de semnături. Cu doar o lună înainte de termen, organizatorii mai aveau de strâns peste 770 000 de semnături pentru a atinge pragul necesar.

„Aceasta este partea cea mai dificilă: menținerea interesului activ al oamenilor. Am avut mari dificultăți în acest sens. Multe ONG-uri au încetat să ne mai sprijine campania atunci când nu am mai primit atât de multe semnături. Este greu să menții o campanie pe parcursul unui an întreg.” – Mattéo Garguilo

Organizatorii au recunoscut că practicile de conversie erau încă o problemă relativ puțin cunoscută în comparație cu alte campanii privind drepturile fundamentale, precum cele privind dreptul la avort. De aceea, cetățenii erau mai puțin dispuși să susțină inițiativa. Această provocare a fost deosebit de evidentă în țările în care drepturile persoanelor LGBTQI+ sunt încă mai puțin consacrate, ceea ce a îngreunat atragerea organizațiilor partenere și captarea atenției publicului.

În plus, campania s-a bazat în întregime pe o echipă de studenți voluntari. Pentru ei, coordonarea ICE a fost un act de activism desfășurat în paralel cu studiile. Rețelele de socializare, în special Instagram, au devenit principalul canal de comunicare și de mobilizare al campaniei.

Cu zece zile înainte de încheierea perioadei de colectare, organizatorii au lansat un efort final care a transformat campania. Au început să contacteze cât mai mulți influenceri, artiști și politicieni, rugându-i să susțină public inițiativa și să-și încurajeze urmăritorii să semneze în favoarea ei.

Una dintre primele personalități publice care a răspuns a fost cântăreața belgiană Angèle, care și-a îndemnat urmăritorii de pe Instagram să sprijine inițiativa. Mesajul ei a fost simplu și captivant: a promis că-i va da cățelului său, celebru și el, câte un pupic pentru fiecare semnătură.

După ce Angèle și cântăreața franceză Hoshi și-au exprimat susținerea pentru ICE, mulți alți artiști s-au alăturat campaniei. În doar câteva zile, inițiativa a obținut aproximativ 500 000 de semnături suplimentare.

Un impuls similar a venit și din sfera politică. Prin contactele stabilite de o organizație feministă, Partidul Stângii (PG) din Franța a devenit primul partid politic care a susținut inițiativa, urmat de Partidul Socialist și de Partidul Verzilor. În ultima zi a campaniei, președintele Franței, Emmanuel Macron, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj de susținere a inițiativei. Aproximativ 30 de minute mai târziu, premierul sloven Robert Golob a încurajat, la rândul său, în mod public cetățenii să semneze pentru inițiativă.

Organizatorii au solicitat și sprijinul echipei din spatele inițiativei cetățenești europene de succes „My Voice, My Choice”. Organizatorii sloveni au acceptat să ofere ajutor prin activarea rețelei pe care o construiseră în timpul propriei campanii, care colectase recent aproape 1,2 milioane de semnături.

Această colaborare s-a dovedit a fi de neprețuit. Ea a ajutat campania să ajungă la organizațiile societății civile din Germania, în timp ce, în Croația, inițiativa a reușit să atingă pragul național într-o singură zi.

„Odată ce ne-am stabilit prezența într-o țară, am trecut la alta, îndemnând susținătorii să ia legătura cu oamenii, fie că era vorba de influenceri LGBT, cântăreți LGBT sau femei, deoarece femeile susțin, în general, foarte mult drepturile comunității LGBT.” – Mattéo Garguilo

Organizatorii au înțeles, de asemenea, impactul sentimentului de urgență. Pe măsură ce numărătoarea inversă până la pragul de un milion de semnături era tot mai apăsătoare, tot mai multe persoane au devenit motivate să se implice. Împreună cu atenția tot mai mare acordată de public drepturilor persoanelor LGBTQI+, acest sentiment de urgență a creat impulsul necesar pentru succesul campaniei.

Franța a devenit cea mai puternică bază de sprijin a campaniei. Peste jumătate din totalul semnăturilor au provenit din Franța, în mare parte datorită contului de Instagram @lecoindeslgbt, care a jucat un rol major în răspândirea mesajului inițiativei. Contul a fost susținut de colectivul feminist francez NousToutes, care a contribuit și el la mobilizarea susținătorilor și a facilitat stabilirea unor contacte politice.

„Ne-au ajutat foarte mult, așa că ne-am promovat intens în Franța. Aveam câteva contacte și în mediul politic.” – Mattéo Garguilo

Strategia a dat roade. În jurul orei 16.00, cu o zi înainte de încheierea perioadei de colectare, inițiativa a depășit pragul de 1 milion de semnături. Până la încheierea oficială a campaniei, fuseseră strânse peste 1,2 milioane de semnături.

Inițiativa „Interzicerea practicilor de conversie” și-a început oficial perioada de colectare a semnăturilor la 17 mai 2024, de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei, și a încheiat campania un an mai târziu, la aceeași dată.

Majoritatea semnăturilor în favoarea inițiativei au fost colectate în ultima săptămână a campaniei, demonstrând modul în care dinamica se poate dezvolta rapid în etapele finale ale unei ICE.

După încheierea perioadei de colectare, inițiativa a fost prezentată oficial spre examinare de către statele membre la 16 iunie 2025. După încheierea procesului de verificare, 1 128 063 de declarații de susținere au fost confirmate ca fiind valabile.

Numărul de declarații de susținere pentru inițiativa „Interzicerea practicilor de conversie” per stat membru

Notă: „Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană” a atins pragurile minime în zece state membre. Sursa: site-ul dedicat inițiativei cetățenești europene, 2026. Tabelul complet cu declarațiile de susținere este disponibil pe pagina dedicată acestei inițiative de pe site-ul ICE.

Pe parcursul campaniei, organizatorii și-au concentrat eforturile asupra țărilor care ating în mod tradițional pragul național pentru ICE-uri, precum Franța și Spania. Totodată, au vizat și state membre mai mici în care sprijinul public pentru interzicerea practicilor de conversie era considerat deosebit de puternic, printre care Slovenia și Irlanda.

După atingerea pragului de un milion de semnături, organizatorii au continuat campania în loc să o oprească imediat. Scopul lor a fost de a-și asigura o marjă de siguranță suficientă pentru a acoperi potențialele semnături care ar fi putut fi invalidate în timpul procesului de verificare. Până la sfârșitul campaniei, organizatorii au strâns peste 1,2 milioane de declarații de susținere pentru a se asigura că, după verificare, vor rămâne peste un milion de semnături valabile.

În urma depunerii oficiale a inițiativei, organizatorii s-au întâlnit cu comisarul pentru egalitate și pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, dna Hadja Lahbib, la 12 decembrie 2025.

Audierea publică în Parlamentul European

Inițiativa a fost prezentată la o audiere publică în Parlamentul European, la 2 martie 2026. Audierea a fost organizată de Comisia LIBE, cu implicarea Comisiei pentru petiții (PETI) și cu participarea Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM). În cursul audierii în Parlament, organizatorii au menționat că sunt pe deplin conștienți de dificultățile pe care le implică propunerea de legislație și au menționat că emiterea unei recomandări a Comisiei ar fi o măsură care ar putea produce efecte rapide.

Subiectul a continuat să fie discutat în Parlamentul European. La 25 martie 2026, Parlamentul European a organizat o dezbatere despre această inițiativă în cadrul sesiunii sale plenare (urmăriți înregistrarea). În plus, la aproximativ o lună după aceea, la 29 aprilie 2026, Comisia LIBE a adoptat raportul anual referitor la situația drepturilor fundamentale în UE în 2024 și 2025. În acest raport, Comisia LIBE a luat în considerare rezultatele obținute de inițiativă iată ce spune punctul 57: „subliniază că lipsa unor proceduri judiciare de recunoaștere a genului constituie o încălcare a drepturilor fundamentale; condamnă practicile de conversie, cum ar fi practicile care vizează schimbarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, a identității de gen și/sau a exprimării genului, ca încălcări ale drepturilor fundamentale și îndeamnă Comisia să le abordeze prin acțiuni concrete; îndeamnă de asemenea Comisia, în acest sens, să prezinte o propunere de act juridic ce instituie interzicerea la nivelul UE a practicilor de conversie în toate statele membre, ca acțiune întreprinsă în urma inițiativei cetățenești europene intitulate «Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană»”.

Răspunsul oficial al Comisiei Europene

Comisia Europeană luase deja în considerare și menționase „interzicerea practicilor de conversie” în Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ+ 2026-2030, adoptată la 8 octombrie 2025. Comisia a anunțat că „va promova, de asemenea, dialogul structurat pe această temă, în special prin intermediul grupului de experți pentru egalitatea persoanelor LGBTIQ+, din cadrul Grupului la nivel înalt pentru nediscriminare, egalitate și diversitate. Pe baza constatărilor studiului, Comisia va lua măsuri adecvate pentru combaterea practicilor de conversie, cu un accent deosebit pe sprijinirea statelor membre, care joacă un rol esențial în acest domeniu. […] În elaborarea abordării sale privind combaterea practicilor de conversie, Comisia va ține seama, în special, de recenta inițiativă cetățenească europeană intitulată „Interzicerea practicilor de conversie în Uniunea Europeană”.

Ulterior, Comisia Europeană a adoptat răspunsul său oficial privind inițiativa la 13 mai 2026, sub forma unei comunicări (consultați comunicatul de presă). 

Inițiativa a solicitat Comisiei să propună un act legislativ cu caracter obligatoriu care să interzică practicile de conversie în întreaga Uniune Europeană. Însă, în evaluarea sa, Comisia a concluzionat că o astfel de legislație ar necesita mai întâi stabilirea unui nou temei juridic printr-o decizie unanimă a Consiliului de extindere a listei infracțiunilor incriminate de UE („euroinfracțiuni”), urmată de adoptarea unei directive bazate pe temeiul juridic respectiv. Comisia a apreciat că inițierea unui astfel de proces nu ar fi cea mai eficientă modalitate de combatere a practicilor de conversie.

Prin urmare, Comisia a anunțat că va adopta, în 2027, o recomandare a Comisiei prin care să încurajeze statele membre să interzică practicile de conversie. Recomandarea se va baza pe bunele practici din statele membre care au instituit deja interdicții legale și va fi elaborată în urma unui proces cuprinzător de consultare, inclusiv cu Grupul de experți pentru egalitatea persoanelor LGBTIQ+ și cu noul Forum de politici privind persoanele LGBTIQ+. Procesul de elaborare se va baza, de asemenea, pe un studiu aprofundat privind practicile de conversie, ale cărui rezultate sunt așteptate la începutul anului 2027.

Doamna comisar Lahbib s-a întâlnit cu organizatorii inițiativei la data adoptării răspunsului Comisiei, 13 mai 2026, pentru a le explica conținutul acestuia. În urma reuniunii, doamna comisar Lahbib a susținut o declarație de presă în care a afirmat: 

„Vreau să le spun tuturor persoanelor LGBTIQ+ care au suferit din cauza acestor practici: nu era nimic în neregulă cu voi. Nu a fost niciodată nevoie să fiți «reparați». Sunteți perfecți exact așa cum sunteți. Iar Uniunea Europeană vă susține.”

Impactul legislativ și acțiunile ulterioare

Organizatorii au declarat că au sentimente amestecate față de răspunsul Comisiei. Deși au salutat condamnarea clară de către Comisie a practicilor de conversie și angajamentul acesteia de a încuraja statele membre să le interzică, organizatorii au regretat decizia Comisiei de a nu propune un act legislativ obligatoriu la nivelul UE.

Cu toate acestea, organizatorii și rețeaua lor s-au angajat să își continue acțiunile de sensibilizare cu privire la această problemă și la subiecte conexe, inclusiv prin sprijinirea altor inițiative cetățenești europene pentru care încă se strâng semnături.

Apelați la rețelele de contacte

ACT, organizația care a stat la baza inițiativei, a avut doar doi organizatori principali. Dar rețeaua extinsă pe care au construit-o în întreaga Europă s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari puncte forte ale campaniei. Prin colaborarea strânsă cu organizațiile societății civile, voluntarii, influencerii și inițiativele partenere, campania a avut un impact mult mai mare decât ar fi putut realiza o echipă atât de mică pe cont propriu.

Profitați de avantajele rețelelor de socializare

Dobândirea unui avânt a fost esențială pentru succesul campaniei. Organizatorii recomandă crearea unui sentiment de urgență, în special în etapele finale ale campaniei, precum și colaborarea cu influenceri și creatori de conținut din diferite țări. Odată ce o campanie câștigă vizibilitate și implicare online, rețelele de socializare pot amplifica semnificativ aria de acoperire a campaniei și pot contribui la atragerea de noi susținători.

Concentrați-vă pe câte o țară

În loc să încerce să desfășoare campania peste tot în același timp, organizatorii s-au concentrat mai întâi asupra statelor membre în care considerau că au cele mai mari șanse de a atinge pragul național. Odată ce au căpătat avânt într-o țară, și-au îndreptat atenția către următoarea, încurajând susținătorii să ia legătura cu persoane influente locale, artiști, personalități publice și organizații care ar putea contribui la răspândirea mesajului. 

Pregătiți-vă temeinic și nu renunțați

Este esențial să existe o echipă dedicată, care să creadă cu adevărat în cauză. Campania ICE necesită hotărâre și reziliență, întrucât colectarea semnăturilor poate lua întorsături neașteptate, iar avântul poate apărea în orice moment.

Pentru informații suplimentare despre „Interzicerea practicilor de conversie” accesați site-ul dedicat inițiativei și pagina de Instagram a inițiativei.