Inteligența artificială în practica juridică și în reglementările UE

Descriere: Explorarea modului în care inteligența artificială (IA) remodelează practica juridică în UE și examinarea implicațiilor de reglementare, etice și practice prin intermediul cadrelor juridice actuale și al literaturii academice.

În calitate de student la drept, sunt profund interesat de modul în care inteligența artificială (IA) transformă practica juridică și ridică noi provocări în materie de reglementare în cadrul UE. Aș dori să explorez bazele IA, de la sistemele simbolice timpurii și modelele conectaționiste până la învățarea profundă modernă și rețelele neuronale, precum și proiectarea de agenți autonomi capabili să învețe, să raționeze și să îndeplinească sarcini complexe. Înțelegerea proprietăților tehnice, cum ar fi opacitatea, imprevizibilitatea și prejudecățile inerente, este esențială pentru a evalua modul în care IA interacționează cu legea, justiția și guvernanța.

Sunt deosebit de atras de aplicațiile practice pentru profesioniștii din domeniul juridic, procurori, judecători și arbitri, inclusiv activitățile polițienești predictive, analiza criminalistică în masă a datelor, cercetarea juridică asistată de IA, predicția cauzelor și sprijinul administrativ pentru instanțe. Sper să examinez aceste aplicații în lumina cadrelor de reglementare și etice, cum ar fi Legea UE privind inteligența artificială (2021/0106(COD)), Planul de acțiune al CEPEJ „Digitalizarea pentru o mai bună justiție” și Carta etică europeană privind utilizarea IA în sistemele judiciare (Consiliul Europei, 2018).

Pentru a contribui la această discuție, intenționez să mă bazez pe literatura de specialitate esențială, inclusiv:

Sutton & Barto (2018), An Introduction to Reinforcement Learning (O introducere în învățarea prin consolidare).

Sumers et al. (2024), Arhitecturi cognitive pentru agenții lingvistici, https://arxiv.org/abs/2309.02427

Goodfellow, Bengio & Courville (2016), Deep Learning, MIT Press

Jurafsky & Martin (2022), Speech and Language Processing (ediția a treia), https://web.stanford.edu/~jurafsky/slp3/

Lopes Rocha & Soares Pereira (editori), Inteligência Artificial & Direito (2020)

Bench-Capon et al. (2012), History of AI and Law in 50 papers (Istoria IA și a dreptului în 50 de lucrări), Artificial Intelligence and Law, 20:215-319

EUROPOL (2025), IA și poliția: Beneficii și provocări, https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/AIand-policing.pdf

AA (2022), Guide on the Use of AI-Based Tools by Lawyers in the EU (Ghid privind utilizarea instrumentelor bazate pe IA de către avocați în UE), https://ai4lawyers.eu/

Prin intermediul acestei idei, sper să inițiez o discuție amplă cu comunitatea forumului cu privire atât la bazele tehnice ale IA, cât și la implicațiile sale juridice, etice și de reglementare, invitând la diverse perspective cu privire la modul în care IA poate fi integrată în mod responsabil în sistemele juridice europene.