Direct la conținutul principal
Forumul inițiativei cetățenești europene

Opriți invazia: O strategie bazată pe date împotriva speciilor invazive mediteraneene

Autor: ULAŞ CÖNKEROǦLU |
Actualizat la: 08 September 2025 |
Număr de vizualizări: 100

Problema: Marea Mediterană se confruntă cu o criză de mediu prin afluxul
de specii invazive, în primul rând prin Canalul Suez. Peștele leuestecel mai urgent, dar cu siguranță nu singurul caz, un prădător vorace cu spini veninoși care se răspândește rapid, decimând populațiile indigene de pești și amenințând zonele marine protejate, pescuitul și turismul. Consensul științific confirmă faptul că eforturile naționale necoordonate sunt insuficiente împotriva acestei amenințări transfrontaliere.

Viziunea noastră: Un răspuns proactiv paneuropean sau chiar panmediteraneean Propunem
o schimbare de paradigmă de la o reacție fragmentată la o prevenire și gestionare coordonate, bazate pe date. Inițiativa noastră solicită un cadru al UE care să valorifice tehnologia modernă și puterea cetățenilor pentru a proteja patrimoniul nostru marin comun.

Soluția celor patru piloni:

Pilonul 1: Monitorizare și amplificare la nivelul UE; Rețeaua de reacție rapidă

Ce anume: Instituirea unei rețele de supraveghere finanțate de UE, utilizând o aplicație și o platformă mobile centralizate și ușor de utilizat pentru scafandri, pescari, oameni de știință și chiar cetățeni obișnuiți, pentru a raporta observările în timp real.

De ce: Eforturile actuale sunt îngreunate de o lacună critică în materie de date. Astfel cum s-a demonstrat în studii recente (de exemplu, Bottacini et al., 2024; Holmes et al., 2025), știința cetățenească este o metodă dovedită și eficientă din punctul de vedere al costurilor de urmărire a invaziilor și de direcționare eficientă a resurselor.

Pilonul 2: Controlul țintit în zonele cu valoare ridicată

Ce anume: Să finanțeze și să formeze „echipe de îndepărtare rapidă” autorizate pentru a suprima populațiile din zonele marine protejate, din zonele turistice și din zonele de pescuit, utilizând metode inovatoare (de exemplu, capcane cu plasă-pungă, Tosunoğlu et al., 2025).

De ce: Știința arată că, deși eradicarea completă este imposibilă, reformările țintite pot reduce densitățile locale cu peste 60 %, protejând activele economice și ecologice (Soares et al., 2025).

Pilonul 3: Împuternicirea publicului & amp; Crearea piețelor

Ce anume: Lansarea unor programe de formare sprijinite de UE privind manipularea în condiții de siguranță și pregătirea culinară și promovarea campaniilor „Mănâncă invadatorul” pentru a stimula eliminarea.

De ce: Implicarea publicului este esențială pentru scalabilitate. Cercetările confirmă că peștele-leu este o sursă de hrană nutritivă și de înaltă calitate (Kotsiri et al., 2025), ceea ce face ca o soluție bazată pe piață să fie viabilă și durabilă.

Pilonul 4: Adresați-vă Sursei prin diplomație

Ce anume: Să încredințeze Comisiei Europene sarcina de a implica în mod oficial Egiptul și organismele internaționale (OMI, Convenția de la Barcelona) în punerea în aplicare și consolidarea măsurilor de biosecuritate în Canalul Suez (de exemplu, gestionarea apei de balast, tehnologii de barieră).

De ce: Invazia este un proces continuu. Fără a aborda sursa, măsurile UE vor fi doar o luptă defensivă fără sfârșit. Acesta este un imperativ de politică externă pentru securitatea ecologică.

Aceasta
este o problemă în esență transnațională, pe care niciun stat membru nu o poate rezolva de unul singur. UE este singurul organism care poate:

Crearea unui sistem de monitorizare standardizat, la nivel de continent.

- să finanțeze și să coordoneze eforturile de îndepărtare transfrontalieră.

să valorifice ponderea diplomatică pentru a negocia cu partenerii internaționali.

- Asigurarea protecției rețelei sale Natura 2000 și a economiei sale albastre.

Colaborare
Construim o coaliție de cetățeni, oameni de știință, ONG-uri și factori de decizie politică pentru a perfecționa această inițiativă. Salutăm expertiza dumneavoastră în ceea ce privește:

fezabilitatea juridică și tehnică a măsurilor propuse.

Strategii pentru construirea unei coaliții cetățenești extinse.

Conexiuni cu principalii deputați în Parlamentul European și cu direcțiile generale relevante ale UE (ENV, MARE, RTD).

Împreună, putem întoarce valul. Să transformăm Marea Mediterană într-un model de gestionare proactivă și colaborativă a speciilor invazive.

1
Vot

Scrieți un comentariu

Pentru a putea scrie comentarii, trebuie să vă autentificați sau să vă înregistrați.

Comentarii

Utilizator al Forumului ICE  | 10 September 2025

Confirm că, în ciuda tranziției către democrația digitală, lipsa datelor este "abisală".

Lipsa datelor este o amenințare care poate duce la analfabetism total , dacă activiștii trebuie să se ocupe și de furnizarea informațiilor de bază ale problemei, ne găsim dezavantajați în rezolvarea acesteia, făcând calea și mai complexă.

Din cauza problemelor personale, pot spune cu certitudine că cetățenii nici măcar nu sunt informați cu privire la locul în care trece canalul și dacă acesta este prezent în țara lor. 

Această dezinformare este o armă teribilă!

În primul rând, trebuie să construim o metodă, o schemă Ponzi eficientă, pentru a sensibiliza cetățenii rapid și eficient.

Interludiul și costurile trebuie reduse, trebuie să ne asigurăm că nu creăm facțiuni, ci obiective pentru toată lumea.

Cine lucrează pentru a rezolva problema nu trebuie să fie același care sensibilizează!

Am dedicat acest timp, deoarece crabul albastru se luptă să fie comercializat și, din păcate, statul oferă deja compensații și ajutor economic pentru eliminare.  

Trebuie să reducem infestarea la 60%, dar trebuie să o și mâncăm, într-un fel sau altul.

Consider necesară o restructurare profundă în industria alimentară, capabilă să consume aceste resurse nedorite, inserându-le în cele mai comerciale/rapide lanțuri de producție alimentară, dar și în politicile sociale. Deoarece acestea sunt încă alimente comestibile, ceea ce este o problemă, trebuie să devină un produs de consum care poate fi vândut cu orice preț.