Inițiativa cetățenească europeană – obstacole în calea comunicării?

Recent s-a ajuns la un acord politic cu privire la noile norme pentru inițiativa cetățenească europeană. Modificările, care se bazează pe experiența inițiativelor inițiate de la introducerea lor și pe feedbackul primit de la inițiatorii și promotorii acestora, includ o serie de îmbunătățiri binevenite și unele constrângeri. În cadrul acestei postări, voi aborda posibilitățile și constrângerile legate de comunicarea unei inițiative de colectare a semnăturilor.

Pentru ca o inițiativă să fie încununată de succes, este nevoie de o publicitate largă rapidă: în fiecare lună pierdută, este nevoie de 8 % mai multe semnături pentru fiecare zi rămasă.

Până în prezent, sistemul de colectare a semnăturilor a trebuit să fie certificat de o autoritate de securitate a informațiilor din țara în care este găzduit sistemul. În multe cazuri, instituirea și auditarea sistemului ar putea începe numai după înregistrarea inițiativei de către Comisia Europeană.

Auditul pentru certificare a durat până la o lună, ceea ce a dus la pierderea de timp pentru colectarea semnăturilor și pentru găsirea organizațiilor și a presei pentru a o face publică, deoarece acest proces a putut fi demarat numai după ce sistemul de colectare a semnăturilor a fost disponibil.  

În conformitate cu noile norme, perioada de colectare nu începe automat la momentul înregistrării, ci poate fi amânată cu șase luni, ceea ce permite efectuarea pregătirilor.

În conformitate cu normele anterioare, au fost necesare șapte persoane pentru a lansa oficial o inițiativă. A devenit evident că toate inițiativele de succes au fost susținute de organizații – iar unele dintre ele au beneficiat chiar de sprijinul mai multor guverne.

Au existat zvonuri că acest lucru ar putea fi considerat ca permițând organizațiilor să se numere printre inițiatori. Acest lucru ridică întrebarea dacă inițiativa este menită să permită cetățenilor să participe în mod proactiv la procesul democratic sau dacă oferă organizațiilor existente un alt canal de lobby al legiuitorilor europeni. De fapt, unele ONG-uri s-au mândrit că au sponsorizat inițiative de succes.

În cele din urmă, noile norme privind inițiativele cetățenești europene permit organizatorilor să înființeze o entitate juridică numai în scopul gestionării inițiativei. Acest lucru nu ia în considerare rolul ONG-urilor, ci păstrează rolul cetățenilor individuali.

Pe ce sprijin se pot baza organizatorii atunci când își publică inițiativa? Instituțiile europene se simt obligate să fie neutre, chiar dacă obiectivele unei inițiative sunt proeuropene.

Cu toate acestea, Comisia finanțează Forumul Inițiativei cetățenești europene. Forumul este condus de mai multe organizații și ajută cu sfaturi și metode, inclusiv cu privire la campanii.

Comitetul Economic și Social European are, de asemenea, o echipă de sprijin și organizează anual o „Zi a ICE”. Cu toate acestea, aceste organizații rămân în cadrul „bulei ICE” și, ca atare, asistența lor nu este semnificativă pentru a ajunge la un public mai larg.

Cu toate acestea, sprijinul lor în ceea ce privește schimbul de experiență ar putea fi util. Un aspect interesant al noilor norme este că aceasta impune statelor membre să stabilească puncte de contact pentru a oferi informații gratuite și asistență grupurilor de organizatori.

Cred că este în interesul întregii Europe ca platformele să fie create pentru a ajunge la un public larg de cetățeni europeni pentru a promova inițiativele în curs, rămânând în același timp neutre în ceea ce privește conținutul acestora.